Etichetă: cimbru

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Smochine cu feta şi sos din miere cu cimbru

O reţetă grecească simplă, dar produsul final un deliciu!

Ingrediente:
12 smochine
120g brânză feta
2 linguri de miere
1 lingură vin alb
frunzele de pe o crenguţa de cimbru

Mod de preparare:
Se taie smochinele în lungime, se pune brânza înăuntru şi se închid la loc. Se pun în cuptor – grill, pentru 5-7 minute până brânza începe să se topească.

Separat amestecăm mierea cu cimbrul şi vinul. Scoatem curmalele din cuptor şi le stropim cu siropul de miere. Tare bune… chiar dacă ştrumful a umblat la timer-ul cuptorului şi ale mele s-au copt şi el şi mama lor. Chiar şi aşa au meritat 🙂

[sp_hr color=”#818181″]

O mulţumim pentru reţetă pe Furnicuta Boscodina: www.furnicuta-boscodina.com

Publicat pe de

Osso buco

Bună mâncare acest osso bucco, milanez sau de unde o fi el, o adevărată sărbătoare pentru papilele gustative! E prima data când îl gătesc şi îmi pare sincer rău, foarte rău, că am irosit atâta timp fără a fi gustat  o asemenea bunătate.  Barbatu-meu a zis că a murit şi a ajuns în rai când a gustat din osso bucco.

Ingrediente:
(pentru 3 persoane)

  • 3 felii de rasol de vită
  • 3 linguri cu vârf de făină
  • 60 de ml. de ulei de măsline extravirgin
  • 1 ceapă mare
  • 3 căţei de usturoi medii
  • 2 roşii mărişoare, bine coapte, curăţate de pieliţă şi tăiate cuburi sau roşii din conservă
  • 3 morcovi
  • aproximativ 100 de grame de ţelină rădacină sau, şi mai bine, 1-2 tije de apio
  • 1 pahar de vin roşu sec (150-200 de ml.)
  • aproximativ 1 litru de supă de vită, de pasăre sau de legume, preferabil degresată
  • 2 foi de dafin
  • 2 ramurele de cimbru sau 1 linguriţă rasă de cimbru tocat
  • sare, piper
  • pt. gremolata: 1/2 de legătură de pătrunjel verde, 1 căţel de usturoi, coajă de la 1 lămâie

Preparare:

Intr-o farfurie se amestecă faina cu o linguriţă de sare şi cu piper negru măcinat după gust, iar feliile de rasol se îmbraca în făina aromată.
De preferinţă într-o cratiţă de tuci (daca nu aveţi, de care e disponibilă) se încinge uleiul de măsline extravirgin şi se rumenesc pe rând, pe ambele părţi, feliile de carne înfăinate, apoi se scot deoparte.
Până ce carnea se rumeneşte pe ambele părţi, se curăţă şi se spală legumele (mai puţin roşiile de care nu e nevoie deocamdată), se toacă ceapa, se zdrobeşte usturoiul, se taie în felii grosuţe morcovul iar ţelina mărunţel. Odată carnea rumenită, în aceeaşi cratiţă se adaugă legumele care se călesc 2-3 minute.
Se sting legumele cu vinul roşu.
Se adaugă feliile de carne înapoi în cratiţă şi se acoperă adăugând supa fierbinte. Se adaugă şi dafinul şi cimbrul.
Se acoperă cratiţa cu un capac şi se dă la foc mic, să fiarbă molcom. După o oră de fierbere, se adaugă roşiile cubuleţe.
Din acest moment, timpul rămas până la degustare depinde de cât de repede se va găti carnea de vită, la mine a mai durat aproximativ încă o oră, menţinând-o în permanenţă pe foc mic şi supraveghind dacă nu mai e nevoie să se adauge câte puţin lichid.
Se pregăteşte gremolata cu care în mod tradiţional se presară această mâncare: se toacă mărunt pătrunjelul, se zdrobeşte fin usturoiul şi se răzuieşte coaja de lămâie, apoi se amestecă toate. Se păstrează deoparte până la servirea mâncării.
La final, carnea este  fragedă şi sosul scăzut.
Se potriveşte gustul cu sare şi piper şi se serveşte imediat, alături de garnitura preferată (merge bine risotto, dar şi un pireu de cartofi, o mămăliguţă mai moale sau paste scurte fierte, gen risoni) şi presărat cu gremolata.

[sp_hr color=”#818181″]

O mulţumim pentru reţetă şi imagini pe Laura Laurenţiu: www.retetecalamama.ro

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Pui cu sos de cimbru

Ingrendiente:

  • 700g pulpe de pui
  • 2 roşii
  • 2-3 fire cimbru proaspăt
  • 200ml vin alb
  • 2 căţei de usturoi
  • boia, sare, piper
  • 1 lingură unt
  • 150ml smântână

Preîncălzim cuptorul la 160 grade. Condimentăm pulpele cu sare, piper, boia şi usturoiul zdrobit. Le prăjim în unt câteva minute până se rumenesc şi apoi le punem într-un vas termorezistent.

Adăugam roşiile tăiate cubuleţe, cimbrul şi un pahar de vin.

Acoperim cu folie şi coacem 30 minute, apoi luăm folia şi mai lăsăm încă 10 minute. Adăugăm smântână şi mai lăsăm 5 minute. Cred că se poate servi fără smântână sau eventual să scoateţi pulpele şi să faceţi un sos cu smântână. Mie nu mi-a plăcut că s-a branzit, poate era prea slabă, oricum aratau mult mai bine inainte de-a pune smântâna dar aşa e, conteaza gustul :).

[sp_hr color=”#818181″]

O mulţumim pentru reţetă şi imagini pe Amalia Oanta: www.haisagatim.ro

Publicat pe de — Lasă un comentariu

Friptură de căprioară la tava

Pentru această friptură de căprioară (dintr-o pulpă de căprioară) m-am inspirat dintr-o carte veche, foarte veche, găsită la socrii mei, carte pe care nu ştiu cum o cheamă şi nici cine a scris-o, pentru că eu am descoperit-o fără de coperţi şi cu nişte pagini lipsă. Oricum, conţine strict reţete pentru pregătirea vânatului şi, judecând după cum mi-a reuşit mie această friptură din căprioară, aş zice ca e o carte cu reţete foarte bune.

Ingrediente:

1 pulpă de căprioară – aproximativ 2-3 kilograme de carne, a mea a fost chiar mai mică (sau muşchii spatelui, şi aceia sunt potriviţi pentru friptură)

pentru marinată:
2 cepe tăiate peştişori
1 ţelină mică (o bucată de ţelină)
4-5 boabe de ienibahar
3 foi de dafin
1 ramură de rozmarin
1 rămurică de cimbru
1 lingură rasă de boabe de piper
1 linguriţă rasă de piper măcinat
sare grunjoasă
1 pahar (150 de mililitri) de vin roşu sec
apă rece cat e nevoie

pentru pregătirea fripturii:
100 de grame de slănină afumată
3 căţei mari de usturoi
1 ceapă
2 morcovi
1 ţelină mică (1 felie dintr-o ţelină mai mare)
2 foi de dafin
3 ramuri de cimbru
1 fir de rozmarin
3-4 linguri de ulei de măsline extravirgin
puţină apă caldă
sare, piper

pentru sosul fripturii:
legumele şi sosul alături de care s-a fript carnea
2 linguri de sos worchester
1/2 de pahar de vin roşu sec
1 căţel de usturoi zdrobit fin
1 lingură de jeleu de fructe (gem fin, fără bucăţi de pulpă) la alegere: caise, piersici, măceşe etc.
sare şi piper după gust

Preparare:
Pentru început, să vă prezint pulpa de căprioară, pe fundal se vede şi cartea cu pricina.

Carnea se curăţă cu grijă de toate pieliţele, cu un cuţit foarte bine ascuţit. La friptură se foloseşte doar partea superioară a pulpei, cea inferioară este potrivită pentru alt fel de preparate (tocăniţă, papricaş etc.). Se aşează carnea astfel pregătită într-un castron încăpător în care se pun şi cepele tăiate peştişori, ţelină tăiată julien, se presară 2 linguriţe de sare, piperul măcinat, se adaugă ienibaharul şi piperul boabe, rozmarinul, dafinul şi cimbrul.

Se toarnă vinul roşu deasupra cărnii.

Se completează cu atâta apă rece cât să fie acoperită carnea şi se lasă castronul într-un loc răcoros (în frigider, preferabil) pentru cel puţin 24 de ore, timp în care carnea se învârteşte în marinată de câteva ori.

Marinarea are scopul de a frăgezi carnea de vânat şi de a-i da un gust mai plăcut.
A doua zi, carnea se scoate din marinată (marinata se aruncă) şi se scurge bine, apoi se poate pregăti. Eu am preferat să o şi dezosez (nu e obligatoriu). Carnea va avea o culoare mai închisă, colorându-se de la vin, însă acesta nu este un defect pentru carnea de vânat.

Slănina se taie în bastonaşe lungi de 2 cm şi groase de maximum 0,5 cm. La fel se taie şi căţeii de usturoi, în fâşii longitudinale. Cu un cuţitaş, carnea se înţeapa din loc în loc şi se împănează cu slănina şi usturoiul, apoi se sărează şi piperează.

Pentru un aspect mai frumos al fripturii, am legat carnea cu sfoara de bucatarie (opţional).

Într-o tava destul de adâncă, am aşezat ceapa, ţelina şi morcovii, toate tăiate în bucăţi mari. Deasupra am pus carnea pregătită pentru friptură, am adăugat 2 foi de dafin, rozmarinul şi cimbrul. In tava am turnat aproximativ 150 de ml. de apă caldă iar deasupra cărnii cele 3 linguri de ulei de măsline extravirgin.

Se acoperă cu grijă tava cu folie de aluminiu şi se coace în cuptorul preîncins la 190 de grade Celsius, aproximativ 2 ore. La jumătatea timpului de preparare, friptura trebuie întoarsă pe partea cealaltă, apoi se acoperă la loc şi se dă în continuare la cuptor, până când furculiţa intră cu uşurinţă în carne.

Când friptura este gata, se scoate din tava şi se aşează pe un fund de lemn, acoperită cu folie de aluminiu.
Se scot din tava ramurile de cimbru, dafinul şi rozmarinul şi se pasează legumele în lichidul rezultat. Se adaugă gemul, sosul worchester şi vinul roşu, se amestecă bine apoi se potriveşte gustul de sare şi piper. De preferinţă, sosul se strecoară în sosieră şi se păstrează cald.
Friptura se desface din legături (daca a fost legată) şi se feliază. Se serveşte cu garnitură ca şi: cartofi copţi, găluşte de cartofi sau de făină, paste mai groase, orez fiert etc., alături de sos. Eu am acompaniat această friptură, care a fost deosebit de fragedă şi delicioasă cu găluşte, sosul fripturii şi un sos de merişoare, zic eu, o completare foarte fericită.

[sp_hr color=”#818181″]

O mulţumim pentru reţetă şi imagini pe Laura Laurenţiu: www.retetecalamama.ro