Răsadurile pentru culturile legumicole sau pentru mirodeniile ce le veţi transplanta în grădină tradiţional se vor semăna în casete de plastic, există însă şi alternative ecologice precum e coaja de ou.
Această metodă nu este deloc nouă, cu mai bine de un secol în urmă cojile de ou chiar erau folosite tradiţional pentru răsaduri. În momentul transplantării în câmp răsadul în ou se plantează cu tot cu coaja de ou, care se striveşte mai întâi pentru a permite creşterea mai uşoară a rădăcinilor. Avantajele acestei metode ecologice de cultivare sunt:
- Coaja de ou serveşte ca îngrăşământ ce conţine carbonat de calciu care este asimilat foarte bine de plante (servind o sursă de calciu mai bună ca varul sau creta)
- Conţine microelemente necesare creşterii şi dezvoltării plantelor: acid citric şi malic, vitaminele A, C, B, PP şi enzime
- Pe lângă elementele nutritive coaja de ou conţine şi microorganisme atât de necesare descompunerii şi asimilării substanţelor
- Coaja de ou servşte ca protecţie de la dăunători precum melci, limacşi sau viermi care vor ocoli colţurile ascuţite a cojii de ou
Adunaţi cojile de ou, fie jumătăţi fie părţile mai mari şi umpleţile cu pământ fertil în care veţi plasa seminţele de culturi alese. Se recomandă deasemenea găurirea fundului oului pentru un drenaj bun. Puteţi folosi pentru aceasta un cui sau un alt obiect ascuţit, atenţie însă să nu spargeţi coaja de ou! Pentru a evita riscul infecţiei de salmonelă puteţi fierbe cojile de ou înainte de a fi folosite.
Unele plante legumicole ce cresc bine în coji de ou: roşii, vinete, ardei, castraveţi, varză, conopidă.
Cu puţină ingeniozitate şi creativitate puteţi creşte plantule în coajă de ou care vor fi nu doar ecologice, dar şi estetice:
Cojile de ou le puteţi folosi nu doar în calitate de recipient pentru răsad, dar şi mărunţite în calitate de îngrăşământ organic.
